Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PILĂ, OLTEAN, BRIGADĂ, COMPLET, COLECTIV, TAMBUR, AGREGAT, BRĂȚEA, CICLU, COSMOPOLITISM, DESUET ... Mai multe din DEX...

IEȘIT DIN UZ - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IEȘIT DIN UZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru IEȘIT DIN UZ.

Urmuz - Emil Gayk

... poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe ... cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. În ora liberă ce-i mai rămâne se inspiră de la muze cu bocanci. A reușit în curând să ne dea o ... observând într-una din zile că a reușit să dobândească o cultură generală, a cerut iubitului său unchi să o libereze din pension și să fie acasă la câmp… Încurajată că a fost atât de ușor satisfăcută, ea nu pregetă mai târziu să ceară să ... o fășie lată de doi centimetri până la mare, însă fără dreptul de a se dispensa de pantaloni de baie. Totuși, în cele ...

 

Cincinat Pavelescu - Două epigrame

... se îmbrăca era nostim. Vestele lui n-am să le uit niciodată. Deschise până la pântec, ca cele de frac, aveau în forma lor ceva din șicul nemțesc de acum 50 ani. Dar cravatele? Largi, enorme, acopereau plastronul cămășii și țintuiau atenția prin acul de cravată macabru: un cap de mort ... în picioare, impunându-se atenției generale. Tăcere! vorbește judecătorul. Și toastul lui, cam uniform, dacă nu era prea spiritual, era enorm de sincer. Îl transcriu din memorie: Doamnelor și domnilor! fiindcă vă intru prima oară în familie, să-mi dați voie, după uzul bătrânesc, să vă zic: Să trăiți în concordie ... amicul meu, Fabriciu, continua a fi invitat, fiindcă era un băiat excelent. Într-o seară, însă, a pățit-o. O doamnă din elita orașului da o mare petrecere după cinci ani de doliu. Șeful casei, un pictor din cei mai iubiți, închisese ochii, lăsând în urma lui cinci fete frumoase. După cinci ani de plânset și de întristare adevărată, pentru fetele care se ... albe, începură să plângă. - Pauvre papa! Fu o stupoare generală. Bărbații se priveau indignați, cucoanele iritate, domnișoarele încremeniseră, Fabriciu, însă, senin, aștepta felicitările gazdei. Atunci ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... progrese, la 1792, în etate de opt ani, scrise cea dintîi compozițiune a sa intitulată Sonata per violino a solo , care din nenorocire s-a pierdut împreună cu mai multe din primele sale compozițiuni. Ajungînd în etate de nouă ani, acest geniu estraordinar dete primul său concert pe Teatrul cel mare din orașul său natal, cu ocaziunea unii serate muzicale aranjată de celebrul tenor Marchezi și de faimoasa primadonă Albertinati. Apoi după un al doilea concert dat ... diferite materii, însă noi, voind a rămînea fidel promisiunei ce am făcut lectorilor noștri de a le da o schiță numai din viața acestui artist, vom arăta progresele și triumfele sale artistice, iar din anecdote vom cita pe acelea ce credem a avea oarecare interes și care se referă la arta sa muzicală. Urmînd de aproape pașii ... a atins. Amorul, care pînă aci nu se amestecase în destinul lui, veni și el a-i inspira o mare pasiune pentru una din damele cele mai nobile din Genova. Această damă, fiind perfectă chitaristă, inspiră lui Paganini un mare amor pentru acest instrument, pe care îl cultivă cu succes în singurătatea unei vile ...

 

Vasile Alecsandri - Rusaliile

... nevastă? Îi că, de când a venit pe moșie vechilul ist nou, cuconu Ion Gălușcă, dascălul satului; de când le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați, că se trag din Troian, țăranii au luat-o de bună... Dacă-i îndemni la lucru, îți răspund râzând că împărații nu lucrează. SUZANA: Dar ce fac ca să ... măcar la spițerie; ne-am pierdut numai ziua degeaba. SUZANA: Și cum ați făcut? TOADER: Am trimis masticu la isprăvnicie ca să-l ducă la Ieși. SUZANA: Da bine, bărbate, din toate satele o cerut mastic? TOADER: Din toate, pe cât am auzit. SUZANA: Și oare ce-or să facă boierii cu-atâta mastic? TOADER: Spunea vătavu de la Pepeleni c-au să ... cât hăciu. Mă duc la domnul Gălușcă să mi-o tălmă- cească. SUZANA: Stai pe loc, că iată-l! SCENA V TOADER, SUZANA, GALUSCUS (iese din casa boierească citind o gazetă) GALUSCUS: Admirabil! Redaptorul acestui ziar a bine meritat de la patrie! El critică tot, fie bun, fie rău ... mine me chemi, Teodore? TOADER: Așa, domnule Gălușcă. Te-aș ruga... GALUSCUS: Faci eroare, amice. Eu me numesc ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

... ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în dreapta, pe planul al doilea altă ușă. În dreapta în fund, răzemată de fereastră, o pușcă de gardist cu spanga ... cocoane; ba încă-și pune și ochilarii pe nas. Tii! frate Nae, să fi fost el aici să mă fiarbă așa, că-i sărea ochilarii din ochi și giubenul din cap, de auzea câinii din Giurgiu. IPINGESCU: Rezon! JUPÂN DUMITRACHE: În sfârșit, se isprăvește comedia. Ne sculăm să plecăm; coate-goale se scoală și dumnealui. Plecăm noi, pleacă și dumnealui ... trecut eu de răscruci cu cocoanele, și bagabontul era să intre după noi în uliță, a ieșit haita de câini de la maiorul din colț, și i-a tăiat drumul lui coate-goale. Am lăsat pe Zița acasă, m-am suit degrab cu Veta sus, am trimis ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone

... ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci poves­tirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intere­santă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când cu drept de intrare frecventam culisele teatrului, cu timidi­tate făcând curte frumușelei primadone Dunea Burakova, ce figura într-o trupă ... capitală, care se numea Burakov — tatăl primadonei Dunea. În timpul acela edificiul teatrului orășenesc arse și repre­zentațiile se dădeau într-o casă privată, din care cauză trupa de opere italiene plecase din oraș, și teatrul era ocupat în intervale de actori ambulanți de operete, drame și vodeviluri. Rușii sunt pasionați pentru teatru, și măcar că trupa se ... totdeauna bucșit de public, adunân­du-se numai pentru a privi jocul Dunei Burakova, al cărei talent mai înainte strălucea pe scena teatrului din Petersburg. Nu se știe însă din ce cauză ea fu izgonită din capitală, și acuma, vrând­nevrând, era silită să joace în provincie cu toți golanii angajați de tatăl ei, care nu-și putea lua artiști mai ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

... și providența Și sceptrul preatăriei spurcat a mânui. În spiritul tiranidei strigară: Libertate! O mască-amăgitoare infamei tiranii, Iar boltele eterii răsună: Strâmbătate! Din margine la alta trosnesc din temelii. A reușit cocheta; dar țipă,-ngălbenește, L-al său părinte-aleargă, și ochii îi sclipesc, Și tremură la sânu-i, de el ... nenumărate, Nestrămutate astre și sateliți, planeți Ce-și țin ale lor giruri prin căi preînsemnate, Sori, centre parțiale, spăimântători comeți, Când toate s-ar exmulge din marea concentrare, Ieșind din a lor axe, și nu s-ar mai ținea, S-ar precipita-n spațiu spre-eterna lor pierzare Și una peste alta zdrobindu ... a lor lumină ca Urius, Titan, Așa cad legioane de spirite rebele, Moloh, Baal, Asmode, Dagon, Rimnon, Satan. Cad repezi nouă zile; căderea se-ndesează, Din regiune-ntr-alta mai repezi vâjâiesc, Se-ntoarce fiecare spre ceruri, să mai vază, Și trăsnete-nmulțite din urmă îi ajung. Cad unul peste altul, ruine spirituale, Și se resping teribil, în spațiu se-ntind; Minți, spirite stupide, perverse și fatale, Ca flăcăre ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor ... față cu Statul nostru ? Acei oameni străini cari, adăpostiți aci la noi de furtunile și mizeria de aiurea, n'aveau încă drepturile de cetățenie. Și din ce pricină această furie semitică ? Din dorința de a căpăta acele drepturi. Nu; încă odată: daca nu și-ar găsi lucrul explicare în tradiționala impertinență bibilică, atunci nu ar ... în curând această conferență își va începe lucrările. Ei bine, acei străini adăpostiți la noi cu omenie, lucrau, în înțelegerea și cu ajutorul unor coreligionari din străinătate, la a face să se ridice iarăși fața cu Europa chestiunea israelită din România, și cu intenția anumită a unei nouă revizuiri a articolului 7. S'au agitat spre a se strânge ... ...

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... că ea are ochi... Și ea îți va da un măr Cu care tu să alergi La izvor sau la pârău: Și acel măr despicând, Din el pruncă va ieși, Ursita mireasa ta, Căreia din al tău pumn Îndată apă să-i dai, Căci negrăbind va muri.â€� Așa Norocul grăind, S-au și făcut nevăzut. Iar Bogdan, mire erou ... schimba Ca a fumului clăbuci, Ieșind iarna din hogeag, Când soarele luminos, Dimineața răsărind, Îl vopsește fel de fel, Aci ca când ar ieși Foc pe gură de cuptor, Aci mohorât sau roș Ca sângele închegat. Dar când nourul văzu Alergând Bogdan mereu, Pe luciul de arin, Făr’ a ... la urechi. Însă deodată zări Obositul călăreț, În pustiul acel sterp, Pe un troian de nisip, Înălbind un șirag lung De călăreți înarmați; Deci scuturând din dârlogi, Dă știre negrului său Ce are de petrecut; Și nepregetatul cal Îndată s-au încordat, Forăind cumplit din nări Și din ochi scântei vărsând; Iar inimosul Bogdan, Buzduganul său luând, Răcnește înfricoșat: “Feriți în lături din ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

... Livezile satului se oglindesc în valuri. Cumpăna unei fântâni se pleacă și se înalță ca un cocostârc care bea apă. Orizontul se deschide, se lărgește din ce în ce. Ochiul străbate adânc în plaiurile țării, pe lângă dunga fumurie trasă de "Valul lui Traian", care, pornind din coasta Hinovii și tăind spre răsărit dealul Stârminii și viile Oreviții, se-nfundă, dincolo de Padina, în inima Olteniei. Soarele-a asfințit. Aerul ... bisericii, satul, viile, pădurea, toate au înfățișarea fantastică a lucrurilor văzute-n vis. Or fi știind oare pacinicii locuitori de pe acest ostrov din ce vremi de vijelie au rămas zidurile năruite, valurile de pământ și cele patru metereze din preajma satului? Or fi bănuind ei vrodată că, de pe monedele pe cari le găsesc, când își sapă via sau ogorul, îi privește chipul unui ... mărilor ș-ascunzătorile munților, zguduind pământul sub tropotul cailor lor. Țăranii dunăreni -plugari, pescari, împletitori de rogojini — își întăresc temeliile caselor cu cărămizi scoase din vechile zidiri romane, admirabilă simbolizare a închegării regatului român de azi, pe urmele și din ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... direcția spiritului public până la 1867 le-am analizat într-un șir de critice anterioare și le vom mai atinge în decursul cercetărilor de față. Din criticile științifice văzusem falsitatea și pretențiile necoapte ale istoricilor, filologilor și jurnaliștilor noștri în marea lor majoritate; din "critica poeziei" ne încredințasem despre lipsa de valoare a celor mai mulți contimporani și urmași ai lui Alecsandri și Bolintineanu pănă la acel ... seamăn cu grâu de vară, Apoi cofița întreag-o beu; Copila râde și-n cale-i zboară, Scuturând grâul din părul său. Am citat două din ele, le-am putea cita pe toate; nicăieri declamații politice, simțiri meșteșugite, extazieri și desperări de ocazie, pretutindeni concepția naturală și un aer răcoritor de ... ditirambică a lui Țichindeal, d.e., și a lui Heliade cu greu va putea încălzi cetitorii mai critici de astăzi. Cea mai bună din cele trei poezii ale d-lui Eminescu ne pare a fi cea din urmă, Mortua est, un progres simțit în precizia limbagiului și în ușurința versificării. Dar și aici, ca în celelalte, sunt greșeli ce trebuiesc neapărat îndreptate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IEȘIT DIN UZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru IEȘIT DIN UZ.

PILĂ

... numeroși dinți mărunți și ascuțiți , folosită la ajustarea manuală sau mecanică a unor obiecte dure . PÍLĂ^2 , pile , s . f . 1. Dispozitiv ( alcătuit din doi electrozi introduși într - un electrolit ) care transformă energia dezvoltată de un agent chimic , termic sau luminos în energie electrică . 2. ( În sintagma ) Pilă atomică ... ansamblu de instalații care servește la producerea treptată și reglabilă a fisiunii nucleare în lanț ; reactor ( nuclear ) . 3. ( Elt . ; în sintagma ) 4. ( Ieșit din uz ) Teanc , grămadă formată din lucruri de același fel puse unele peste altele . 5. Picior de pod executat din zidărie , din piatră , din beton sau din metal ; contrafort de beton care întărește un baraj . 6. ( Fam . ) , Sprijin , ajutor ( ilegal ) dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj ; p . ext ...

 

OLTEAN

... OLTEÁN , - Ă , olteni , - e , s . m . , adj . I. S . m . 1. Persoană care face parte din populația de bază a Olteniei sau este originară de acolo ; ( la pl . ) populație care locuiește în Oltenia . 2. ( Ieșit din uz ) Precupeț ( originar din Oltenia ) care făcea comerț ambulant cu fructe , legume etc . II. Adj . Care aparține Olteniei sau oltenilor ( I ) , privitor la Oltenia sau la olteni , originar din ...

 

BRIGADĂ

... BRIGÁDĂ , brigăzi , s . f . 1. Mare unitate militară , formată dintr - un număr variabil de regimente , batalioane și divizioane . 2. Formație ( stabilă ) de lucru , compusă din muncitori organizați adesea pe echipe și pe schimburi sau pe faze de operație , în vederea îndeplinirii unei sarcini de producție . 3. ( În sintagma ) Brigadă silvică ... de un brigadier silvic . 4. ( Ieșit din uz ; în sintagma ) Brigadă artistică = colectiv în cadrul mișcării artistice de amatori , care prezenta programe artistice ( scurte ) inspirate din viața colectivului din

 

COMPLET

... ce trebuie ; căruia nu - i lipsește nici una dintre părțile constitutive ; întreg , desăvârșit , deplin , împlinit . 2. S . n . ( În sintagma ) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu . 3. S . n . Costum de haine ; obiect de îmbrăcăminte compus din două ( sau mai multe ) piese asortate . 4. Adv . În întregime , cu desăvârșire . [ Var . : compléct , - ă adj . ] COMPLÉT^1 , completuri , s . n . ( Franțuzism ieșit din uz ) Bal popular ; local de dans ( în cartierele periferice ale unui oraș ) . - Probabil din

 

COLECTIV

... COLECTÍV , - Ă , colectivi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care rezultă din participarea , din activitatea mai multor persoane ( sau lucruri ) . 2. Care aparține tuturor ; comun , obștesc , social . 3. Care se referă la ideea de colectivitate . II. S . n . Echipă ...

 

TAMBUR

... 1 , 2 ) s . n . , tamburi , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Piesă în formă de cilindru gol , fixă sau mobilă în jurul unui ax , făcută din metal , din lemn etc . , cu diverse întrebuințări în tehnică ; tobă . 2. S . n . Porțiune de prismă poligonală goală sau de cilindru gol , interpusă între o cupolă și ...

 

AGREGAT

... AGREGÁT^2 , agregați , s . m . Profesor agregat ( Ieșit din uz , în sintagma ) = profesor universitar care funcționează pe lângă o catedră condusă de alt profesor . AGREGÁT^1 , agregate , s . n . 1. Grup de mașini care lucrează ...

 

BRĂȚEA

... BRĂȚEÁ , brățele , s . f . ( Reg . ) Brățară ( 1 ) . - Refăcut din pl . brățale ( ieșit din uz

 

CICLU

... timp și care epuizează , în ansamblul lor , evoluția unui anumit proces ( repetabil ) : totalitatea fenomenelor , faptelor , acțiunilor etc . legate între ele . 2. Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe . 3. Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date . 4. ( Fiz . ; ieșit din uz

 

COSMOPOLITISM

... COSMOPOLITÍSM s . n . 1. Concepție din epoca sclavagismului grec și roman , care promova ideea " cetățeniei universale " . 2. ( Ieșit din uz

 

DESUET

... DESUÉT , - Ă , desueți , - te , adj . Ieșit din uz , din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...